Descoperă frumosul Iași! Orașul vechi și nobil

În întregul său, Iașul de astăzi este un muzeu, aproape fiecare loc evocând câte un moment important din viața poporului nostru. Iașul se înfățișează ca o adevărată metropolă ale cărei frumuseți și valori se etalează la tot pasul: edificii social-culturale, monumente, grădini, parcuri, etc.

„Iașul este o cetate istorică și-i acord afecțiunea mea nemărginită, oricare ar fi conduita oamenilor vremelnici. Pentru mulți, cuvântul Iași este o simplă silabă, cu sonoritate determinată. Pentru mine, are o rezonanță adâncă și plină de taine sufletești. Cine vrea să cunoscă Iașul, trebuie să se scufunde în conștiința și personalitatea lui istorică, trebuie să-l priceapă cu intuiția lui, cu căldura inimii, nu prin calculul rece al unor socoteli meschine.”

“Ceea ce da farmec Iașului este natura.  Influența ce o exercită natura asupra producției spirituale, în genere, e netăgăduită.  Ea a jucat un însemnat rol în manifestația ieșeană. Umbră și căldură, soare și șopot de izvor, mireasma florilor de câmp și a teilor înfloriți îl încadrează într-o atmosferă de liniște, de taină, de reculegere și zbor al gândurilor.” I. Simionescu.

Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași – important centru de cercetare științifică și plăcut loc de recreere, grădina botanică ieșeană este cea mai întinsă și mare din cele mai bogat înzestrate din țară.

În 1870, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” hotărăște să construiască ea însăși o grădină botanică, în spațiul actual al Institutului de Medicină și Farmacie, care este extinsă în 1876. Dar, pentru că nici acum aceasta nu corespundea standardelor de învățământ, se planifică crearea uneia în spatele Palatului Culturii, care însă nu este finalizată din lipsă de fonduri, iar ulterior din pricina Primului Război Mondial.

Astfel, în 1921, profesorul Alexandru Popovici înființează o grădină botanică nouă în spatele clădirii Universității noi, unde construiește și mici sere, folosite pentru creșterea plantelor tropicale. Această locație se păstrează pentru mai bine de 40 de ani, până în 1963. În acest an se hotărăște mutarea grădinii în spațiul actual, pe Dealul Copoului, sub supravegherea profesorului Emilian Țopa, pentru ca aceasta să satisfacă cerințele de învățământ.

„Nu știu dacă am creat Teatrul Național, dar știu că i-am adus un mare concurs.” Vasile Alecsandri

În Iaşi fiind – locul de unde a plecat sunetul “Marii Uniri”, parcurgem spaţii pe unde au păşit Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Lăpuşneanu, Vasile Lupu şi alţi mari voievozi ai Moldovei; suntem însoţiţi de umbrele celor trei mari cronicari: Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin şi de cea a enciclopeditului Dimitrie Cantemir; simţim că ne înnobilează spiritul lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Costache Negri, Al. I. Cuza, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Otilia Cazimir şi-a multor altora ca ei.

 

Monument închinat Luceafarului poeziei românești – (Mihai Eminescu, 1850-1889), inaugurat în anul 1929

Deşi şederea lui Mihai Eminescu la Iaşi, în partea sa substanţială, de doar doi ani, din toamna anului 1874 pâna în toamna anului 1876, amintirea lui e aşa de strânsă de oraşul moldovenesc, încât trebuie să recunoaştem într-însul adevăratul lui climat spiritual. Nu faci un pas prin Iaşi fără ca umbra marelui poet să nu-ţi răsară din toate colţurile uliţelor şi ale grădinilor” – Eugen Lovinescu.

„Drumurile istoriei acestei natiuni trec prin inima lui Eminescu.” Nicolae Iorga

 

Catedrala Mitropolitană din Iași – începută de arhitecții Freywald și Buncher în anul 1833, cu sprijinul Mutropolitului Veniamin Costache și finalizată în anul 1841. Prabușindu-se cupola, lucrările au fost reluate în perioada 1880-1886, după planul arhitectului Al. Orăscu. Pictura interioară este realizată de Gh. Tattarescu.

Impunatoarea construcţie a Mitropoliei Moldovei şi Buovinei, reclamă o menţiune aparte, întrucât este unul dintre cele mai mari edificii ale ortodoxiei române. Catedrala Mitropolitană a fost fondată de către Veniamin Costache (Mitropolit al Moldovei şi Sucevei), unul dintre luptătorii pentru înfiinţarea de şcoli cu predare în limba română.

“Toate mijloacele câte împrejurările mi-au înlesnit, le-am întrebuinţat spre ridicarea naţiei”– din Testamentul lui Veniamin Costache

 

Aleea ce poartă urmele pașilor atâtor generații…  Grădina Copou – „Insula” de liniște, de amintiri și de vise

În mijlocul parcului, dominând artera sa principală, se află Obeliscul leilor – o coloană de piatră înaltă, susţinută de spinările a patru lei.  Monumentul, proiectat de Gh. Asachi, a fost ridicat în anul 1832 şi constituia punctul de atracţie al celor ce-şi făceau plimbările şi căutau să-şi alunge plictisul pe sub coroanele arborilor şi printre rondurile de flori din Copou.

 

Palatul Culturii  – „Kilometrul zero al culturii naționale” sau „Templu al culturii românești”

Din Podu Roş, de la Biblioteca Central Universitară „M. Eminescu”, din Copou ori de pe dealul Buciumului, de oriunde te-ai afla, vezi Palatul Culturii. Masiv, cu două etaje largi, înalte, cu turn cu ceas şi decoraţiuni exterioare deosebite este, fară doar și poate, emblema Iașului.

 

Esplanada Elisabeta (Râpa Galbenă), construită între anii 1897-1902, la inițiativa primarului din acea vreme, Nicolae Gane, are scopul de a consolida malurile, care arătau ca o cascadă lutoasă, de a înfrumuseţa zona şi de a crea o legătură directă, printr-un pietonal modern, între zona Gării şi Copou.

 

Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt

 

 

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” – cea mai veche bibliotecă universitară din țară. Fondurile de carte însumează aproximativ 3 milioane de volume. În incinta sa, există 30 de săli de lectură, cu o capacitate de peste 1200 de locuri. BCU este inclusă într-un circuit internațional, întreținând relații culturale cu peste 60 de țări.

Street Food Festival – primul festival din România dedicat mâncării stradale. A debutat în 2016 la Cluj, iar în 2017 aventura a continuat pentru ca gusturile românilor din toată țara să fie răsfățate.

Iaşul este un loc sfinţit; un loc în care eşti ca un pelerin. Cu ce vii? Cu ce ai! Şi dacă nu ai altceva de dat, vii cu sufletul în mână. Fiindcă Iaşul este pretenţios: cere tot ce ai.

„…La Iasi istoria este vie si arta trecutului de inteles. Nu-i vorba de o manastire sau de o curte domneasca. E vorba de un intreg oras romanesc, cel mai romanesc; adica cel in care s-au savarsit intr-un spirit de comunitate o serie de manifestari si experiente ale unei societati asezate la raspantia drumurilor venind din Orient, Occident, Nord sau Sud.” G. M. Cantacuzino

 

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, inaugurată în octombrie 0879, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, este unul dintre cele mai vechi așezăminte de învățământ superior din țară.

Universitatea poartă numele lui Grigore T. Popa, om de știință cu renume internațional în domeniul neuro-endocrin și, de asemenea, titular al catedrei de Anatomie Funcțională și Embriologie. Cercetările sale au dus la descoperirea sistemului port hipofizar.

 

 

Tricolorul – simbol al naţiunii româneşti: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui).

 

Universitatea Alexandru Ioan Cuza – „Pe toate căile,  chiar de la început, Universitatea ieşeană a înţeles rolul pe care era chemată să-l aibă în manifestaţiile vieţii poporului român, nemărginindu-se numai a fi o şcoală înaltă pentru pregatirea unor specialişti, ci totodată un mare aşezământ care să apere interesele culturale ale neamului întreg.” A. D. Xenopol

comments