Iași – „Dulcele târg” de ieri, orașul celor șapte coline de azi

“Ceea ce da farmec Iașului este natura. Influența ce o exercită natura asupra producției spirituale, în genere, e netăgăduită. Ea a jucat un însemnat rol în manifestația ieșeană. Umbră și căldură, soare și șopot de izvor, mireasma florilor de câmp și a teilor înfloriți îl încadrează într-o atmosferă de liniște, de taină, de reculegere și zbor al gândurilor.” I. Simionescu

Poate că puține orașe din țară se bucură de o poziție geografică atât de frumoasă ca vechea cetate medievală. Mărturiile păstrate din toate epocile istorice, atestă nu numai vechimea localității, ci și continuitatea vieții omenești pe aceste meleaguri încă din paleoliticul inferior.

Peste milenii și veacuri, în 1408, când numele Iașului este menționat într-un privilegiu dat de Alexandru cel Bun negustorilor lioveni, târgul era deja închegat și avea un important rol economic. Lăsând la o parte legendele cu privire la proveniența numelui, e de crezut că denumirea vine de la triburile de iasigi, una dintre numeroasele formațiuni care au locuit pe teritoriul vechii Dacii, care, așa cum arată istoria, ocupa o regiune întinsă din Moldova.

Poziția târgului la răscruce de drumuri comerciale, construirea Curții Domnești și prezența unei garnizoane aici, au atras după ele o puternică dezvoltare a capacității de producție și a comerțului, Iașul devenind un centru urban prosper – ceea ce a făcut posibilă stabilirea capitalei Moldovei la Iași.

Curtea domnească s-a consolidate și extins, ajungând un fel de cetate – înconjurată de cele șapte coline (Breazu, Bucium, Cetățuia, Copou, Galata, Repedea, Șorogari) care asigurau o piedică în fața eventualelor atacuri.

Reședința domnitorilor moldoveni devine treptat și un important centru cultural, aici înființându-se prima tipografie. Iașul deține întâietate într-o întreagă serie de sectoare: aici se înființează prima universitate din țară, prima școală de ingineri, prima pinacotecă națională, aici se amenajează prima gradină botanică, aici se tipărește prima gazetă din România, etc.

Pe plan politic, Iașul a dat semnalul revoluției de la 1848, care a influențat nu numai lupta pentru revendicări social-economice, ci și înfăptuirea Unirii. Aici s-au dezvoltat de timpuriu primele cercuri socialiste și organizații muncitorești din România. Iaşul este şi va rămâne o permanenţă în conştiinţa acestui popor ca oraş al celor trei Uniri: 1600, când Mihai Viteazul încoronat aici ca domn al celor Trei Ţări Române; Tot la Iaşi a pornit actul unirii celor două principate în 1859 şi tot la Iaşi s-a realizat formal Unirea cea Mare din 1918, în condiţiile în care devenise capitala Romaniei în perioada refugiului din primul război mondial.

 

În întregul său, Iașul de astăzi este un muzeu, aproape fiecare loc evocând câte un moment important din viața poporului nostru. Iașul se înfățișează ca o adevărată metropolă ale cărei frumuseți și valori se etalează la tot pasul: edificii social-culturale, monumente, grădini, parcuri, etc.

Pentru vizitatori, dar și pentru mulți ieșeni, acest loc prezintă un interes aparte, dat fiind prestigiul de care se bucură, farmecul care-l învăluie, luminoasa aoreolă pe care o poartă. Aflându-te în Iași, îți pui adesea întrebări despre cultul care s-a țesut în jurul lui.

 

comments

Un comentariu:

  1. Hei! Aceasta postare nu poate fi scrisa mai bine! Citind aceasta postare imi aminteste de fostul meu coleg de camera! Mereu vorbea despre asta. Ii voi transmite acest articol. Destul de sigur ca va avea o lectura buna. Multumesc mult pentru partajare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *